Necesitatea utilizarii razelor X in medicina
Adevarul despre radiografii si scanarile CT este ca aceste teste imagistice
au ajutat la revolutionarea practicii medicinei intrucat cu putin timp in urma,
medicii nu aveau modalitati prin care sa poata vedea organele interne fara a
interveni direct asupra lor. Deci, daca un pacient suferea de o problema cu
ficatul sau cu rinichii, un medic se afla in imposibilitatea de a o identifica
direct. Adesea, multe din problemele medicale nu putea fi diagnosticate corect,
si in multe cazuri medicii se vedeau nevoiti sa recurga la o interventie
chirurgicala exploratorie pentru a gasi sursa problemei.
Zilnic, mii de pacienti au nevoie de diagnosticare folosind echipamentele
de imagistica, cum ar fi tomografia computerizata (CT) sau radiografiile care
folosesc raze X. Ocazional, pacientii sunt ingrijorati deoarece au auzit ca
aceste tipuri de procedee ii expun la radiatii. Aceasta este o ingrijorare
valida, iar adevarul este ca testele imagistice expun pacientii la o cantitate
mica de radiatii. Exista un potential cu risc redus de a fi expusi la radiatii
care pot induce cancer unui pacient, dar, in majoritatea cazurilor, beneficiile
testelor de imagistica depasesc cu mult riscurile expunerii la radiatii.
Cu ajutorul razelor X si scanarilor CT, acum putem avea o imagine a
organelor interne fara a folosi metode invazive si pot fi observate detalii
prin utilizarea de agenti de contrast care sunt administrati pacientilor
intravenos.
Ce tipuri de teste medicale
utilizeaza radiatii?
Cele mai des folosite metode de imagistica medicala sunt radiografiile si
scanarile CT, ambele folosind radiatii. Unele din cele mai des intalnite
situatii in care sunt folosite acestea sunt mamografiile, radiografiile pentru
a depista diverse fracturi, tomografii pentru identificarea diverselor probleme
la nivelul organelor sau scanari care folosesc iod pentru glanda tiroida.
Aceste scanari ajuta la detectarea din timp a diferitelor tipuri de cancer
sau pot scoate in evidenta diverse leziuni, ceea ce determina o alegere corecta
a urmatorului pas ce trebuie facut in vederea tratarii bolnavului. De exemplu,
daca un pacient se prezinta la camera de urgenta cu dureri abdominale, se poate
efectua o scanare CT pentru a determina daca pacientul are apendicita si daca
are nevoie de o operatie de urgenta. Aceste teste implica radiatii, iar
cantitatea variaza in functie de test. Ecografia cu ultrasunete si imagistica
prin rezonanta magnetica (RMN), cu toate acestea, nu implica radiatii.
Adevarul despre radiografii cu raze X si scanari CT este ca acestea trec
radiatiile ionizante prin corp, iar impactul radiatiilor depinde de doza si
frecventa acestora, de varsta si sexul pacientului si de tipul de scanare.
Radiatiile utilizate in scanarile obisnuite sunt de 100 de ori mai slabe decat
nivelurile de radiatii care ar putea fi considerate daunatoare si, de asemenea,
organismul poate repara daunele cauzate de radiatii in mai putin de un an.
Cantitatea de radiatii pe care un anumit organ o primeste in timpul unei
scanari CT depinde de numarul de scanari efectuate, de dimensiunea pacientului,
de designul specific al scanerului utilizat si de timpul de expunere.
Aproximativ 100 de scanari CT conduc la o doza suficienta de 600 mSv, care ar
prezenta un risc ridicat de cancer. Potrivit Societatii de Fizica Medicala, la
o expunere sub 50-100 mSv, riscurile pentru sanatate sunt prea neglijabile
pentru a fi luate in considerare.
Comments
Post a Comment